Vocale și semivocale

În limba română, vocalele sunt sunetele care pot forma singure o silabă: a, ă, â/î, e, i, o, u. Fiecare silabă are obligatoriu o singură vocală.

Semivocalele sunt sunete care seamănă cu vocalele, dar nu pot forma singure silaba; ele se sprijină pe o vocală. În română, semivocalele sunt e, i, o, u. Aceeași literă poate nota o vocală într-un cuvânt și o semivocală în altul:

Regula de bază: câte vocale, atâtea silabe. Semivocalele nu adaugă silabe.

Diftongul

Diftongul este grupul format dintr-o vocală și o semivocală pronunțate în aceeași silabă. Există două tipuri:

Triftongul

Triftongul este grupul format dintr-o vocală și două semivocale în aceeași silabă. Exemple:

Hiatul

Hiatul apare când două vocale alăturate se pronunță în silabe diferite. Hiatul poate apărea și între o vocală și un diftong sau un triftong din silaba următoare. Exemple:

Observă cuvântul leoaică (le-oai-că): conține și un hiat (vocala e și triftongul care urmează sunt în silabe diferite), și un triftong (oai). La BAC, astfel de cuvinte sunt alese tocmai pentru că verifică ambele noțiuni.

Capcane: litere care nu notează sunete

În grupurile ce, ci, ge, gi urmate de altă vocală și în che, chi, ghe, ghi, literele e și i (respectiv h) sunt de obicei doar semne grafice care arată cum se pronunță consoana. Ele nu sunt vocale sau semivocale, deci nu formează diftongi.

La fel, i final după consoană, ca în pomi sau lupi, este un i scurt (asilabic): nu formează silabă, deci pomi are o singură silabă. Litera x notează două sunete ([cs] sau [gz]), de aceea examen are mai multe sunete decât pare.

Sfat pentru BAC: când ți se cere numărul de litere și de sunete, scrie cuvântul și marchează deasupra fiecărei litere dacă notează un sunet. Diferențele apar aproape mereu la ce/ci/ge/gi, che/chi/ghe/ghi, x și i final.

Regulile de despărțire în silabe

  1. O consoană între vocale trece la silaba următoare: ca-să, a-mic, e-xa-men (x se comportă ca o singură literă).
  2. Două consoane între vocale: prima rămâne, a doua trece: ar-tă, ar-bo-re, mun-te. Excepție: grupurile formate din b, c, d, f, g, h, p, t, v + l sau r trec împreună la silaba următoare: co-dru, su-flet, a-cru. Grupurile ch, gh se tratează ca o singură consoană: u-re-che.
  3. Trei sau mai multe consoane: prima rămâne, celelalte trec: as-tru, în-tre, am-plu. Excepție: în grupurile lpt, mpt, mpț, nct, ncț, ncș, ndv, rct, rtf, stm primele două rămân: punc-te, sculp-tor, func-ți-e, jert-fă, ast-mă.
  4. Vocalele în hiat se despart: a-er, po-e-zi-e.
  5. Diftongii și triftongii nu se despart. Când o semivocală stă între două vocale, ea trece la silaba următoare: ploa-ie, bă-iat.

Pentru unele cuvinte compuse sau derivate, normele ortografice admit și despărțirea după structura cuvântului, alături de cea după pronunțare. Exemplul clasic este transatlantic: tran-sat-lan-tic sau trans-at-lan-tic. Dacă nu ești sigur, folosește despărțirea după pronunțare.

De reținut pentru BAC

Exercițiu rezolvat

Desparte în silabe și precizează diftongii, triftongii și hiaturile: poezie, creioane, soare, ceapă, leoaică.

Exersează pe cuvinte din textele de la prima vedere: alege zece cuvinte, desparte-le în silabe și verifică fiecare grup de vocale cu întrebarea „sunt în aceeași silabă sau în silabe diferite?”. Este cel mai sigur test pentru a deosebi diftongul de hiat.