Context: o revoltă împotriva regulii
Romantismul apare în Europa la sfârșitul secolului al XVIII-lea și domină prima jumătate a secolului al XIX-lea, mai întâi în Germania și Anglia, apoi în Franța. Este o reacție împotriva clasicismului, care prețuia rațiunea, ordinea și imitarea modelelor antice. Romanticii pun în centru sentimentul, imaginația și libertatea creatoare.
În literatura română, romantismul pătrunde prin generația pașoptistă (Negruzzi, Alecsandri, Bolintineanu, Heliade Rădulescu) și atinge apogeul cu Mihai Eminescu, considerat ultimul mare romantic european.
Trăsăturile romantismului
- Primatul sentimentului și al imaginației asupra rațiunii.
- Cultul individualității și al geniului; personajul excepțional, care acționează în împrejurări excepționale.
- Antiteza ca procedeu fundamental: bine–rău, înger–demon, ideal–real, trecut glorios–prezent decăzut.
- Evadarea din realitatea banală: în trecut, în vis, în natură, în spații exotice sau cosmice.
- Amestecul genurilor și al speciilor, libertatea formei.
- Interesul pentru istoria națională și pentru folclor, văzute ca surse ale identității.
- Natura ca stare de suflet, în corespondență cu trăirile eului.
Teme și motive romantice
Teme frecvente: iubirea (ideală, adesea imposibilă), natura, condiția geniului, timpul și trecerea lui, istoria, visul, moartea.
Motive pe care merită să le recunoști rapid: luna, codrul, lacul, izvorul, steaua, marea, noaptea, visul, îngerul și demonul, ruina, mormântul, floarea albastră (simbolul idealului inaccesibil, preluat din romantismul german).
Exemple din operele studiate la liceu
Mihai Eminescu, Luceafărul
Poemul este o sinteză a romantismului eminescian. Tema este condiția geniului, incapabil să-și găsească împlinirea în lumea omului comun. Romantice sunt: antiteza dintre Hyperion (nemurire, absolut, rece) și Cătălin (lumea pământească, efemeră), amestecul speciilor (elemente de basm, idilă, meditație, poem filosofic), motivele cosmice (zborul prin spațiu, haosul, cerul), sursa folclorică (basmul „Fata în grădina de aur”) și visul ca formă de comunicare între lumi.
Mihai Eminescu, Floare albastră
Poemul construiește antiteza dintre lumea abstractă a cunoașterii, spre care tinde bărbatul, și lumea concretă a iubirii din natură, propusă de fată. Natura este decor și participant la iubire, iar finalul elegiac (iubirea pierdută) și motivul titlului sunt tipic romantice.
Costache Negruzzi, Alexandru Lăpușneanul
Nuvela istorică ilustrează romantismul pașoptist: inspirația din istoria națională, personajul excepțional (domnitorul tiran, crud și inteligent), antiteza dintre personaje (Lăpușneanul și Ruxanda, Lăpușneanul și Motoc), culoarea locală (costume, obiceiuri, atmosfera curții). Nuvela are și elemente clasice, prin construcția echilibrată în patru capitole cu motto.
Ion Creangă și interesul romantic pentru folclor
Creangă nu este un scriitor romantic propriu-zis, ci un prozator care valorifică folclorul în proză cultă. Totuși, prețuirea literaturii populare, pe care el o duce la nivel artistic în Povestea lui Harap-Alb, se leagă de interesul deschis de romantici pentru creația populară. Folosește această legătură cu prudență și nu încadra basmul cult în romantism.
De reținut pentru BAC
- ● Reacție — împotriva clasicismului: sentiment și imaginație, nu rațiune și regulă
- ● Antiteza — procedeul definitoriu
- ● Personaj excepțional în împrejurări excepționale
- ● Evadarea — în trecut, vis, natură, cosmos
- ● Eminescu — ultimul mare romantic european; Luceafărul, Floare albastră
- ● Negruzzi — Alexandru Lăpușneanul, nuvelă istorică romantică
Cum argumentezi apartenența la romantism
La Subiectul al III-lea, cerința de tipul „argumentează apartenența la romantism” îți cere să arăți două trăsături ale curentului, fiecare ilustrată concret în text. Nu enumera zece trăsături superficial; alege două și dezvoltă-le cu exemple și citate scurte.
Un model de lucru:
- Numești trăsătura (de exemplu, antiteza).
- O definești pe scurt, în termeni de teorie literară.
- O identifici în text, cu referire la personaje, imagini sau secvențe.
- Explici ce efect are asupra mesajului operei.
Sfat pentru BAC: la poezie, combină o trăsătură de conținut (temă, motiv, atitudine) cu una de formă (antiteză, amestecul speciilor, muzicalitatea). Asta arată că vezi opera ca întreg, nu doar ca listă de idei.
La Subiectul I, recunoașterea motivelor romantice într-o poezie la prima vedere te ajută să răspunzi rapid la cerințele despre temă, atitudinea eului liric sau imaginile artistice.
