Ce presupune Subiectul al II-lea

La Subiectul al II-lea primești un fragment literar (poezie, proză sau dramă), de obicei diferit de textul de la Subiectul I, și o cerință de tipul: „Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, …”. Ce trebuie prezentat variază de la an la an. Cele mai frecvente cerințe sunt:

Cerința se rezolvă strict pe baza fragmentului dat. Nu ai nevoie de informații despre restul operei, iar dacă le aduci în locul analizei, nu câștigi nimic.

Structura unui răspuns bun

Gândește răspunsul ca pe un mini-eseu în trei pași, într-unul sau două paragrafe:

  1. Enunțul de deschidere: formulezi ideea principală care răspunde direct cerinței.
  2. Argumentarea cu exemple: dai cel puțin două exemple din fragment, citate scurt sau parafrazate, și explici fiecare.
  3. Concluzia: o propoziție care leagă exemplele de sensul fragmentului.

Limita de 50 de cuvinte este minimă. Un răspuns de 80–120 de cuvinte îți dă spațiu să argumentezi, fără să pierzi timp prețios pentru eseu. Verifică în baremul oficial al anului cum sunt împărțite punctele între conținut și redactare.

Notațiile autorului (fragment dramatic)

Notațiile autorului (indicațiile scenice, didascaliile) sunt textul scris de dramaturg între paranteze, de obicei cu altă grafie. Ele nu sunt rostite de personaje. În răspuns poți arăta că ele:

Exemplu pe un fragment construit pentru exercițiu: MATEI (aruncând scrisoarea pe masă, cu glas tremurat): Nu mai vreau să aud nimic!

Notațiile autorului au rolul de a completa replica personajului cu informații despre gestică și ton. Indicația „aruncând scrisoarea pe masă” sugerează un gest brusc, de respingere, iar „cu glas tremurat” dezvăluie emoția pe care Matei încearcă să o ascundă sub replica categorică. Astfel, notațiile îl caracterizează indirect ca pe un personaj tulburat, aflat în conflict cu sine, și orientează interpretarea scenei.

Perspectiva narativă (fragment de proză)

Când cerința privește perspectiva narativă, răspunsul trebuie să identifice tipul de narator și să arate efectul lui în fragment.

Nu te opri la identificare. Explică ce câștigă textul: obiectivitate și imagine de ansamblu, în primul caz; autenticitate și acces la trăirile personajului-narator, în al doilea.

Sfat pentru BAC: nu confunda naratorul cu autorul. Chiar și într-un text la persoana I, vorbește despre „narator” sau „naratorul-personaj”, nu despre scriitor.

Expresivitatea și relația idee poetică – mijloace artistice

Pentru o poezie, cerința îți cere să arăți cum ideea poetică este transmisă prin imagini artistice, figuri de stil și elemente de prozodie. Exemplu pe prima strofă din „Lacul” de Mihai Eminescu:

„Lacul codrilor albastru / Nufări galbeni îl încarcă; / Tresărind în cercuri albe / El cutremură o barcă.”

Model de răspuns: Ideea poetică a strofei este conturarea unui cadru natural ocrotitor și viu, potrivit pentru așteptarea iubirii. Imaginea vizuală este construită prin epitetele cromatice „albastru”, „galbeni” și „albe”, care creează un tablou luminos și armonios. Lacul pare însuflețit, pentru că el este cel care „cutremură o barcă”, iar gerunziul „tresărind” sugerează mișcarea discretă a apei. Prin urmare, mijloacele artistice transformă peisajul într-un spațiu animat, care pregătește tema iubirii.

De reținut pentru BAC

Greșeli frecvente și cum le eviți

Ca să te pregătești, ia fragmente din culegeri și scrie câte un răspuns pentru fiecare tip de cerință. Respectă de fiecare dată structura idee – exemple – concluzie și cronometrează-te: 15–20 de minute pentru acest subiect sunt suficiente dacă ai exersat.